Ma documentez pentru un material despre retele sociale si parcurg tot felul de referinte bibliografice. Recent, am imprumutat o carte de la BCUT despre influenta si abilitati sociale in retele care s-a dovedit cu iz politic. Este vorba de "POLITICA in exercitarea influentei ..." de Gerald Ferris, Sherry Davidson si Pamela Perrewe, aparuta la Editura Antet in 2006 (editia in engleza este din 2005).
Inainte insa de a o returna am frunzarit-o si am citit cateva pasaje din ea. Mi-a atras atentia un paragraf despre angajarea profesorilor universitari in Statele Unite. Nu stiu cat este de riguroasa procedura descrisa in carte, oricum este un pic (mai mult) diferita fata de cea de la noi.
Selectia profesorilor universitari are loc in doua etape: in prima se evalueaza partea academica (CV, lucrari de cercetare, publicatii, locuri de munca anterioare, recomandari etc. ) - adica in corespondenta romaneasca "dosarul de concurs". Insa, ce mi-a atras atentia a fost ca se acorda importanta activitatii de doctorat - unde si cu cine si-a luat doctoratul si de cand candidatul este implicat in activitati de conducere de doctorat si cu ce rezultate.
Ei, faza a doua este cu totul inedita pentru peisajul academic romanesc (insa m-a incantat). De obicei se aleg cel putin 3 candidati pentru un post care sunt invitati sa viziteze facultatea, campusul, sa ia masa cu viitorii colegi, sa se intalneasca cu doctoranzii institutiei la care accede sa fie primit, sa participe timp de 1-2 saptamani la discutiile de specialitate care au loc in cadrul catedrelor si chiar sa se intalneasca cu decanul si personalul din administratie.
Aceasta a doua faza este hotaratoare. Pentru ca nu se urmareste numai calitatile academice ale candidatului ci si rolul pe are acesta il poate juca in dezvoltarea institutiei: daca e potrivit colectivului, daca personalul facultatii il place, daca e dispus sa munceasca in alte conditii cu care a fost obisnuit etc. etc.
Nice ...
No comments:
Post a Comment