Poveste cu final neasteptat

La cursul de "Povestiri digitale" susținut la anul III Psihologie, studenții au avut de realizat ca o primă sarcină pentru evaluarea finală, inclusă în portfoliul lor digital, rescrierea finalului unei povești.

Povestea pe care am creat-o special pentru ei :

"Drumul de la aeroport pana in micul oras provincial din sudul Italiei a durat 14 minute. Trenul era aproape gol la aceea ora.

Am ajuns impreuna cu sotul meu la mica pensiune din centrul oraselului, foarte linistit dealtfel, dimineata la 7.

Un receptioner dubios, cu ochii carpiti de somn, vadit nemultumit de deranj, tot repeta "ileven ocloc". Am lasat bagajele, cu greu, si am plecat la o plimbare de "pierdere de vreme". 

Ne-am intors la ora 12. "Pliz, faiv minit tu clin da rum." Degeaba i-am atras atentia ca la 7 dimineata ne-a expediat pana la 11 si acum e 12, el repeta convulsiv cele de mai sus. La 12:35 ne-a dat in sfarsit aprobarea cu un "Iu chen go nau tu iour rum".

Am intrat in camera si ne-a lovit un miros greu. Am presupus ca cineva a uitat cu mult timp in urma ceva mancare in vreun sertar, sotul gandindu-se la locatia geografica si "buna dispozitie" a receptionerului, a marait ceva printre dinti despre un cadavru ascuns prin dulap. Am coborat la receptie unde nu mai era nimeni.... si ne-am trezit cautand febrili prin dulapuri si sertare."

Astfel, pornind de la textul de mai sus, in grupuri de 5, au avut de creat în format digital o poveste cu titlu si final la latitudinea lor. Au avut  libertatea de a introduce inca 2 personaje. 

Ca cerinte:

• povestea sa fie documentata, fie de unul dintre ei, fie de un alt coleg (filmat, fotografiat, inregistrat audio etc.) deoarece materialul final va fi folosit la transpunerea povestii in format digital
• povestea va fi prezentata in fata colegilor, va dura intre 5-10 minute, la o data anuntata ulterior; se poate folosi orice recuzita sau costumatie - la libera voastra imaginatie, fara sa genereze costuri
• genul povestii poate fi la alegere: comedie, drama, actiune, thriller, dragoste, animatie, SF etc.
•  cea mai buna poveste va fi premiata de un juriu format tot din ei

Si uite ce a iesit.

ÎI FELICIT din tot sufletul!

UVT prezent la Gala EduManager!

Universitatea de Vest din Timisoara s-a inscris la Gala Premiilor Edumanager.ro http://www.edumanager.ro/premii.php:

Mediul universitar,

sectiunea 7: Platforma e-uvt

Motivatia propunerii platformei e-uvt:

·         Servicii educaționale/de comunicare/cloud integrate;

·         Servicii  de  comunicare  integrate  la  toate  nivelurile  instituției  (academic,  studenți, suport/administrativ);

·         Integrarea  platformei  cu  cel  mai  puternic  furnizor  de  servicii  online  al  momentului, Google;

·         Integrarea comunicării în platformă cu alumni;

·         Integrarea cu rețeaua eduroam;

·         Promovarea comunicării proactive în cadrul Universității.

 Detalii http://www.uvt.ro/ro/platforma-e-uvt.ro/

Pentru ca UVT sa fie nominalizata in finala, conteaza numarul de voturi acordate online, prin formularul de la adresa:

http://www.edumanager.ro/premii.php

Votează UVT pentru Gala Premiilor Edumanager.ro! 

Invitatie la lectura ...

O provocare pe care am gasit-o in paginile cartii "Social Learning Environments" - o carte sablon pentru actorii educationali din mediul universitar (si nu numai). Am gasit-o recent pe birou si m-am bucurat ca un prunc in fata unei jucarii noi. Autoarea nu este altcineva decat Elvira Popescu (multumesc autoarei!! pentru cadoul de Sarbatori Pascale) - o tanara universitara dinamica, pasionata, dedicata profesional spatiului digital, plina de initiativa si foarte ... foarte curajoasa.

De ce spun acest lucru? Fiindca a scrie  astazi despre noile medii de invatare pe care ni le-au adus calculatoarele si tehnologiile Internetului este in sine o provocare. Mai mult: a condimenta  scrierea cu socialul digital e de-a dreptul vitejie. Fiindca noi, ca si dascali (nu generalizez insa e vorba, totusi, de o majoritate covarsitoare), nu numai ca nu ne stim plia pe realitatile noii generatii de instrumente si pedagogii online (ca ii spunem web 2.0, elearning 2.0, pedagogie 2.0, realitate augementata sau social media - nu are nicio relevanta, e doar un termen umbrela pe care ni-l insusim) dar nici nu facem deosebire intre medii de invatare sociale si cele sociale care implica invatarea. Cel mai elocvent exemplu? Facebook. Dar, sa nu ma abat de la cele ce voiam a scrie (multumesc inca o data Elvirei pentru faptul ca mi-a deschis apetitul de a relua activitatea pe blog).

O precizare importanta: cartea (spre fericirea mea) este scrisa in limba engleza. Chiar daca multi vor trece in tabara carcotasilor, personal salut initiativa de a publica in cea mai "circulata" limba moderna a mediului de cercetare academic. Asa, pot sa ne citeasca si strainii. 

Deci, revin: sase capitole, o lista de bilbiografie impresionanta, un stil riguros, sobru, o lectura utila. De la implicatiile web 2.0 in educatie,  modele de adoptare a noilor medii sociale la studenti si profesori la reusite ale invatarii sociale - nimic nu a fost lasat deoparte.

Deci, invitatia la lectura (facilitata de Editura SITECH din Craiova) ramane deschisa. Nu veti regreta in fata unei povesti de succes in biti si baiti de cerneala, spusa cu multa inversunare profesionala de Elvira Popescu.

P.S. Din CV am aflat ca a fost recent ziua ei. Ii doresc numai bine si impliniri! La Multi Ani sanatosi si voiosi!

De reflectat

Cat valoreaza aceasta evaluare in conditiile in care un numar mare de departamente nu au incarcat datele pe platforma nici la a "n-a strigare".
Evaluare finala - SISEC

Doua infografice care mi-au atras atentia

Note mai mari cu ajutorul social media (stanga) si despre starea educatiei in Statele Unite (dreapta, via OnlineEducation.net). Ar fi interesant un infografic despre starea invatamantului in Romania (click pe imagini pentru a le mari).

           

Un an de exceptie ...

Astazi, 28 sept. a inceput noul an academic la Universitatea de Vest.



Mult SUCCES tuturor colegilor si studentilor!!

La Multi Ani U.V.T.!

Astazi Universitatea de Vest din Timisoara sarbatoreste 65 de ani de la infiintare prin decret regal.

[photo uploaded on July 6, 2006 by Leo Reynolds]

La Multe promotii si realizari deosebite!

Sunt suparata pe Google!

Resursele pentru seminariile mele le-am pus anul acesta pe Google Sites. Am zis sa vad ce si cum. Si-mi pare rau acum. Fiindca, unul din site-uri, cel care se adreseaza studentilor de la Psihologie a fost SUSPENDAT! (vezi mesajul galben).

Explicatia seaca face trimitere la politica de utilizare a serviciilor Google , care cica! le-as fi incalcat. Am luat fiecare bit la puricat si ... niente! Nu gasesc nici o trimitere abuziva, nici o incalcare a vreunui drept de autor, nimic.
Studentii nu pot sa-si faca temele, eu nu pot sa merg mai departe pana nu elucidez ... misterul! De ce s-a intamplat asa ceva? Acum cateva minute le-am scris din nou celor de la Google sa se justifice - pentru ca sunt suparata! FOC!

Si , uitandu-ma din nou pe clauzele de utilizare a aplicatiilor Google vad pe pagina lor de la Centrul de Ajutor urmatorul mesaj:


care imi da de gandit: deci se intampla si la CASE (MAI) MARI, nu-i asa?

Dar eu ce fac intre timp?

Sunt cine sunt datorita tuturor?

Mi-a placut textul (desi e comercial). In vremurile 2.0 si, mai ales, in mediul academic 2.0 ar trebui sa simtim acest lucru. Insa, pentru mine lucrurile nu stau chiar asa ... pentru ca , pur si simplu, nu simt ca se indreapta in directia potrivita.

Studentii din anul I pe care-i am in custodie sunt , numai in semestrul I, in jur de 500. Stau si ma intreb, de ce s-a ajuns intr-o astfel de situatie? Sa fie oare faptul ca NU toata lumea trebuie sa urmeze o facultate? I-am si intrebat pe studenti despre acest lucru. Sunt chiar curioasa ce o sa-mi raspunda. Spre ex. studentii de la jurnalism - de care uneori ma tem in sens simbolic - unii dintre ei sunt viitorii jurnalisti? - vor raspunde - sau cel putin vor incerca, aici.


Sau pentru ca nu exista suficiente cadre didactice care sa onoreze actul didactic? Sa fie oare din cauza salariilor mici si discrepantelor mari intre munca depusa, calitatea actului didactic prestat si pozitia din statul de functii? A! Si nici nu avem spor de 15% pe care ar trebui sa-l primim pentru multele ore petrecute in fata calculatorului.

"Nu stiu cum sunt" alti colegi (multumesc Ion Creanga pentru expresia de suflet) dar, personal, sunt epuizata de numarul mare de studenti si sunt exasperata de timpul pierdut pentru consolidarea fiecarei platforme (si am 6 sectii!). Si, pe langa prestatia didactica, avem si activitati administrative!!

Stie oare un guvernant (mai ales acei dinosauri din ministerul educatiei care nu traseaza recomandari eligibile cu realitatea academica imediata) cata vreme pierzi pentru gasirea de resurse potrivite fiecarei specializari? Stie oare ca nu mai am timp deloc sa ma ocup de scrierea vreunui articol, de propria dezvoltare personala, de incercarea de a scrie o propunere de proiect - doar se cere pentru promovarea pe post! (si, de altfel, te ajuta sa ai posibilitatea sa mergi la vreun eveniment extern la care taxele si deplasarea sunt mari si nu ti le permiti din salar?)

Ca sa nu mai vorbesc ca AM FAMILIE?

Publicitate a la student

Intr-o vreme se zicea "reclama e sufletul comertului". Nu contest ca este nevoie de promovarea de "produse universitare" (fie ele noi cursuri sau actiunile de inscriere la facultate). DAR, este de preferat ca publicitatea sa fie facuta in anumite limite, mai ales daca are loc intr-o institutie educationala.

In holul mare se gasesc afise de recrutare in OSUT, organizatia studentilor din Universitatea de Vest din Timisoara. As fi curioasa ce anume ar trebui sa vad in astfel de afise dar, mai ales, cum de au fost aprobate?





Gresesc cumva cand spun ca nu este locul lor intr-o institutie de invatamant superior?

Bine ai venit!

imagine preluata de la (c) Worth1000.com

Celor care pasesc de azi intru cunoastere le doresc SA INVETE!

Celor care incearca sa ofere cunoastere le doresc ENTUZIASM!

Iar noua, tuturor, un an universitar mai bun!

Multumesc. Thank you

Exista momente in viata in care simti nevoia sa spui multumesc.
Astazi as dori sa spun MULTUMESC celor de la care am invatat ca pot sa scriu profesor/dascal cu "C".

Adica un C care inseamna colega, colegialitate, colaborare, comunicare, conectivitate, creativitate dar si critica sau cearcane si cicaleala si ... atatea altele, fizic sau virtual:

• Sue, pentru ca de la ea am invatat sa nu ma tem de social media
• Eduardo, pentru tenaticitate si perseverenta de a ma implica online
  
• Britt, pentru ca ma detemina sa fiu un profesor mai bun
• Carmenei, pentru C-urile de "dincolo" de cuvinte :)
• Laurei, pentru ca invat de la ea zi de zi din posturile blogului sau contul de del.icio.us sau cel de facebook sau atatea altele din marea familie de social media. Unul din posturile care mi-au placut atat de mult, "Sistemul periodic al elementelor in varianta multimedia" m-a determinat sa mai caut si alte tabele similare cu sau fara nici o legatura cu Webul, resurse pe care le-am strans cu Link Bunch
• Monei pentru "ghionturile" de mobilizare, infruntare cu viata
  
• Andreei, pentru linistea si calmul sau
  
• si, bineinteles, tuturor , care intr-un fel sau altul, ma sprijina - sau ma suporta :) .
  

Invata sa transformi tendintele pietii in strategii

Afise promotionale pentru admiterea in cadrul Facultatii de Sociologie si Psihologie, specializarile Sociologie si Antropologie.

Dobandind vei darui ...

via email intern ...

Moldovan Emil, preparator universitar doctor la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, a fost diagnosticat cu sindrom mielodisplazic, anemie refractara cu exces de blaşti, şi necesita transplant de măduvă cât mai rapid. Datorita faptului că România nu este introdusa în sistemul internaţional de potenţiali donori şi nu există, încă, o banca cu date genetice, trebuie căutat donor în străinătate. În cazul în care se găseşte donator în străinătate va trebui ca transplantul să se facă acolo iar tot tratamentul şi procedura costă aproximativ 200.000 euro.

Astfel, joi 17 aprilie 2008 la ora 18, la iniţiativa Laurei Moldovan, soţia lui Emil, se va organiza în holul Filarmonicii Banatului din Timişoara o LICITAŢIE DE ARTĂ ce are ca scop strângerea de fonduri în vederea realizării transplantului. Această licitaţie este organizată de Asociaţia Culturală Maxima coordonată de scriitorul Robert Şerban, în colaborare cu domnul director al filarmonicii Ioan Gârboni, Facultatea de Arte şi Design din Timişoara cât şi cu sprijinul filialelor UAP din toată ţara.

O colecţie impresionantă de lucrări de artă s-au strâns de la peste 100 de artişti plastici din toată ţara şi din colecţii particulare şi vor face obiectul unei impresionante expoziţii cu vânzare intitulate Dobândind vei dărui. Evenimentul va fi prezentat de către scriitorul Robert Şerban.

Detalii le gasiti pe site-ul www.moldovanemil.ro sau la nr.de telefon 0721603287 (Laura Moldovan)

Studentul pe care mi l-as dori ...

De-a lungul anilor (mai ales in ultimii 3-4) aproape jumatate dintre studentii pe care i-am avut s-au inscris la cursuri de zi dar le-au considerat "fara frecventa", ajungand in sesiune unii sa se targuiasca pentru a intra in examen, altii sa ceara "favoruri" sau sa nu se "sfiasca" sa apeleze la "interventii" (de regula mai mult pe verticala) iar unii chiar la intimidari (mi-a aduc aminte de un email anonim trimis unei colege in care era scris ceva de genul "stiu unde stai tu si copilul tau").

O parte dintre ei lucreaza, ceea ce este laudabil insa cam 70-75% dintre acestia nu mentin contactul cu scoala in general, ajungand destul de rar la cursuri, sau pe la jumatatea semestrului au o aparite care ramane un episod singular. Iar cei care sunt "castigatori" ai acestei atitudini sunt profesorii din invatamantul preuniversitar inscrisi la diverse cursuri postuniversitare de perfectionare. Trist dar adevarat!

via Britt Watwood am putut sa urmaresc un clip cu discursul studentului anului 2008 al Colegiului St. Petersburg - Pamela Himmel. Aceasta, desi incercata greu de viata (una dintre fetele sale s-a stins ca urmare a unei interventii pe cord) a demonstrat cum poti avea calitatea de student fara a cere concesii.

Urmariti clipul. Felicitarii Pamela!

Invatamantul nostru cel de toate zilele

Un coleg a semnalat pe emailul comun al universitatii aparitia unui articol din Revista 22, nr. 937/2008. Este vorba de "Sensul fals al realitatii" de Andrei Cornea, un eseu despre starea invatamantului universitar romanesc.

Intrebarile mele sunt:

• Care e directia de mers a educatiei universitare? si
• Despre ce vorbim: de o realitate falsa sau de un fals al realitatii?

Cate (edu)bloguri citesti?

Personal, prea multe. Uneori nici nu apuc sa le parcurg intr-o saptamana. Insa ma tot bate gandul sa amintesc macar cativa - eventual saptamanal - din cei pe care-i citesc si de la care am ce invata.

Sursa de inspiratie pentru acest blog sunt Britt Watwood, specialist online la Universitatea Virginia din Statele Unite si Eduardo Peirano, despre care am mai scris - autorul blogului OnLine Sapiens si creatorul retelei sociale College 2.0 pentru actorii educatorii din invatamantul superior, interesati de Web 2.0 (pe amandoi i-am "cunoscut" online).

Britt si-a deschis de curand un blog - Learning in a Flat World: Fun but Bumpy! folosind EduBlogs ca platforma. L-am "intalnit" cu totul intamplator in periplul meu pe net datorita pasiunii (ya ... sunt dependenta de del.icio.us) pentru "inmagazinarea" site-urilor pe net. Uneori ma gandesc ca e totusi ceva legat si de faptul ca sunt banateanca (si ca orice cetatean al Banatului te simti bine doar daca ai camara plina). Un articol despre del.icio.us scris de Britt este inclus in numarul 8, din decembrie al RIS: "Instructional Uses of Social Bookmarking: Reflections and Questions".

In ultimul sau post Britt ofera o lista cu edu-blogurile la care este abonat, printre care am avut surpriza sa ma numar si eu. E o onoare pentru mine sa fiu in aceiasi lista cu Michael Welsch, Alan Levine, danah boyd (ii place sa-si scrie numele cu litere mici), Alan Levine, George Siemens, Eduardo Peirano, John Udell, Will Richardson, Michele Martin sau Wes Fryer. Thanks Britt!

Blogurilor tuturor celor din lista de mai sus le urmaresc si eu - tot prin Google Reader (acum ceva vreme am renunatat la BlogLines - ma mai intorc din cand in cand la el - probabil din nostalgie).
As mai adauga cateva nume - si toate apartinand persoanelor de sex feminin:

• Carmen Holotescu - eLearning blog
• Vicky Davis - The Cool Cat Teacher
• Sue Waters - Mobile Technology in TAFE
• Jane Knight - Jane's Elearning Pick of the Day
• Judy O'Connel - HeyJude! Learning is a Multimodal Conversation
• Beth Kanter - NonProfits can Use Social Media
  

Concursuri pe posturi la ... altii

Ma documentez pentru un material despre retele sociale si parcurg tot felul de referinte bibliografice. Recent, am imprumutat o carte de la BCUT despre influenta si abilitati sociale in retele care s-a dovedit cu iz politic. Este vorba de "POLITICA in exercitarea influentei ..." de Gerald Ferris, Sherry Davidson si Pamela Perrewe, aparuta la Editura Antet in 2006 (editia in engleza este din 2005).

Inainte insa de a o returna am frunzarit-o si am citit cateva pasaje din ea. Mi-a atras atentia un paragraf despre angajarea profesorilor universitari in Statele Unite. Nu stiu cat este de riguroasa procedura descrisa in carte, oricum este un pic (mai mult) diferita fata de cea de la noi.

Selectia profesorilor universitari are loc in doua etape: in prima se evalueaza partea academica (CV, lucrari de cercetare, publicatii, locuri de munca anterioare, recomandari etc. ) - adica in corespondenta romaneasca "dosarul de concurs". Insa, ce mi-a atras atentia a fost ca se acorda importanta activitatii de doctorat - unde si cu cine si-a luat doctoratul si de cand candidatul este implicat in activitati de conducere de doctorat si cu ce rezultate.

Ei, faza a doua este cu totul inedita pentru peisajul academic romanesc (insa m-a incantat). De obicei se aleg cel putin 3 candidati pentru un post care sunt invitati sa viziteze facultatea, campusul, sa ia masa cu viitorii colegi, sa se intalneasca cu doctoranzii institutiei la care accede sa fie primit, sa participe timp de 1-2 saptamani la discutiile de specialitate care au loc in cadrul catedrelor si chiar sa se intalneasca cu decanul si personalul din administratie.

Aceasta a doua faza este hotaratoare. Pentru ca nu se urmareste numai calitatile academice ale candidatului ci si rolul pe are acesta il poate juca in dezvoltarea institutiei: daca e potrivit colectivului, daca personalul facultatii il place, daca e dispus sa munceasca in alte conditii cu care a fost obisnuit etc. etc.

Nice ...

Obiective de predare vs. obiective de invatare

Sau despre ce anume si cum trebuie sa le predam studentilor?

In activitatile mele didactice mai nou folosesc tehnologii si aplicatii Web 2.0. Astfel, atat ca sistem de management al continutului dar si ca platforma virtuala de invatare, anul trecut am initiat un spatiu de lucru cu studentii pe wikispaces (un wiki cu multiple facilitati pentru sectorul educational) iar anul acesta pe Ning (retea sociala on-line). Intrebarea (de fapt mai mult retorica) care mi-a fost adresata ieri: cat de bine este sa predam studentilor cu retele sociale sau cu wiki, despre bloguri, RSS sau sisteme de bookmarking, in contextul in care multi dintre ei nu sunt alfabetizati digital? necesita un raspuns. Dar CARE?.

Mai mult, este oare bine sa urmarim dezvoltarea de deprinderi Web 2.0 sau trebuie sa insistam doar pe acele competente si abilitati care privesc tehnoredactarea computerizata, navigarea si cautarea pe Web cu motoare de cautare, comunicarea electronica, prezentari PowerPoint si, eventual, notiuni de calcul tabelar si ceva statistica?

Problema, delicata prin natura ei (Ce facem? alfabetizare TIC? alfabetizare informationala? sau pregatim studentii pentru a "supravietui" pe piata muncii?) este foarte provocatoare. Web 2.0, asa cum il cunoastem acum, mereu beta si agasant prin paleta prea larga de oportunitati educationale, ofera noi instrumente de predare care modifica aproape radical modul in care am invatat sa le folosim pentru dezvoltarea personala. Practic, nu numai ca ne ajuta sa facem ceva, ci modifica ceea ce facem. Este adevarat ca nu ne putem baza in intregime ca solutiile sa ne fie oferite de Webul semantic dar, deocamdata, traim in era Web 2.0 si, sincer, nu ne prea vad ca educatori prea mult timp cantonati in structurile rigide de predare de pana acum. Cat mai poate dura aceasta stare de refuz la schimbare? Pana si fostul presedinte al Romaniei si-a facut blog!

Dar sa revin: Cat din ceea ce le predam studentilor este ceea ce trebuie? Si, de fapt ce este acest "CE TREBUIE"?

Recent , minireportajul de la PROTV despre deficitul sistemului de invatamant romanesc la capitolul practica a tras un semnal de alarma. Nu vreau sa fiu un astfel de dascal, ci unul de "scoala noua"! Dar pentru aceasta cred ca e important ca, in primul rand, sa ne acceptam accentul de emigrant in lumea digitala a mileniului III (asa cum spune Mark Prensky) si apoi ca schimbarea sa vina de jos in sus, astfel incat sistemul preuniversitar "sa ne ofere" studenti cu e-competente de baza iar noi sa-i pregatim efectiv si eficient pentru viitoarea lor profesie.

Nu cred ca putem vorbi de o edublogosfera.ro

Dupa ce am buchisit si ultimele randuri din RoBloggers Survey 2007 (analiza finala poate fi descarcata in format PDF aici - felicitari autorilor pentru efort) si am recitit lista blogosferelor lui Iulian Comanescu, am ramas cu un gust amar. Mda, educatia e cam corigenta la capitolul vizibilitate in blogosfera. Se pare ca actorilor educationali (nu neaparat cadre didactice) le lipseste initiativa caracteristica comunitatilor de nisa (PR, marketing, jurnalism, sport etc.).

La intrebarea 43 din chestionar, Care personalitati ati dori sa isi deschida bloguri? De ce? in categoria "alte raspunsuri" primite s-a vorbit despre:

• ministrul invatamantului, inspectorii generali, directorii din sectorul invatamant - spre a invata cum se poate face instruire, educatie, formare profesionala si de-a lungul vietii utilizand noile tehnologii pe care nu le aplica si nici nu pun pret pe ele
• cercetatori, profesori universitari, conducatori de doctorat

Direct interesata de invatamantul superior, in prezent, din cate stiu nici macar cele 10 degete nu pot fi acoperite de bloguri intretinute de actori ai acestui sector. Cunosc un conducator de doctorat, o cercetatoare si cateva cadre didactice universitare care au blog. Ar mai fi 1-2 bibliotecari si cateva bloguri de universitati sau institutii de cercetare. Desi sunt destul de sceptica, sper ca anul urmator sa aduca mai multa implicare si sa apara mai multe bloguri pe tematici educationale. Probabil ca acest minus al blogosferei rezida, in mare parte, din necunoasterea noilor tehnologii ale Webului, vecina buna cu rezistenta la schimbare si teama de nou. Ca exemplu: cati dintre noi nu suntem sufocati la conferinte / simpozioane / mese rotunde etc. de prezentari in PowerPoint anoste? Si cati dintre cei care prezinta stiu de SlideShare sau Flickr, ca sa amintesc doar doua dintre locatiile de inspiratie virtuala.